Atunci când un copil nu poate utiliza în mod adecvat o formă farmaceutică disponibilă în mod obișnuit, medicul poate prescrie, dacă situația o justifică, un preparat magistral adaptat cazului respectiv. Personalizarea poate viza concentrația, excipienții sau forma de administrare, în funcție de necesitățile terapeutice.
În cazul ondansetronului, o formulă magistrală poate fi luată în considerare atunci când este necesară o anumită concentrație sau o formă adecvată situației clinice. Dacă este prescrisă o formă precum supozitorul, aceasta trebuie formulată și preparată în farmacie numai după evaluarea fezabilității farmaceutice, cu respectarea cerințelor privind dozarea, stabilitatea, compatibilitatea și siguranța.